De-a lungul ultimilor ani, analizele cantitative și calitative care au urmărit ecuația victimă-traficant, realizate și puse la dispoziția opiniei publice prin conținutul rapoartelor naționale privind situația traficului de persoane, au cunoscut o evoluție ce poate fi observată cu ușurință. De la procesări preponderent cantitative ale datelor culese de la autoritățile responsabile sau de la societatea civilă, în trecut, pentru a oferi astăzi interpretări tot mai nuanțate cu privire la desfășurarea procesului infracțional, la parcursul victimelor în propria istorie traumatică sau în procesul normalizării vieții lor, dintr-o varietate de perspective, cum sunt cea economică, socială, culturală sau legală.
